ADAgroDexEnciclopedie agricola

Boală

Făinare la rodie

Făinarea la rodie este o boală fungică a părților aeriene, vizibilă prin pete sau depuneri albicioase, făinoase, care se pot extinde pe frunze tinere, lăstari, flori și uneori fructe tinere. Importanța ei depinde de destinația culturii: fructe proaspete, plantații tinere sau plan

Fainare la rodie: Erysiphe punicae on cultivated Punica granatum
fainare la rodie: imagine diagnostic/premiumCredit imagine: Carl Ramirez (carl_ramirez) / iNaturalistSursa imagine - CC BY 4.0

Descriere

Făinarea la rodie este o boală fungică a părților aeriene, vizibilă prin pete sau depuneri albicioase, făinoase, care se pot extinde pe frunze tinere, lăstari, flori și uneori fructe tinere. Importanța ei depinde de destinația culturii: fructe proaspete, plantații tinere sau plan

Agent patogen

Agentul patogen trebuie interpretat în funcție de cultura afectată, simptomele observate și confirmarea de specialitate atunci când diagnosticul este incert.

Culturi afectate

rodie

Simptome

Simptomul tipic este apariția unor pete albicioase sau cenușii, cu aspect de pulbere fină. La început pot fi izolate, apoi se unesc într un strat făinos. Țesuturile afectate devin uneori gălbui, bronzate, casante sau deformate. La infecții vechi, pulberea albă se reduce, iar zona rămâne brunificată sau uscată. La rodie, simptomele trebuie căutate pe frunze tinere, lăstari, flori și uneori fructe tinere. Țesuturile tinere sunt de obicei mai sensibile decât cele mature. Dacă apar puncte negre mici

Cum recunoști în teren

Verificarea în teren trebuie să combine aspectul simptomelor, poziția lor pe plantă și evoluția de la o observație la alta.

Ce poate fi confundat cu

Confuziile apar frecvent cu stresul climatic, carențele, arsuri de tratament sau alte boli cu simptome foliare asemănătoare.

Condiții favorizante

Condițiile favorabile includ coroane dense, lăstari tineri, irigare neuniformă și spații protejate. Făinările pot progresa în aer umed, chiar fără peliculă de apă pe frunză. Alternanța dintre nopți umede și zile blânde susține sporularea. Țesuturile fragede, creșterea vegetativă rapidă și densitatea mare sporesc riscul. Microclimatul local contează mai mult decât media meteorologică. Zonele umbrite, marginile protejate de vânt, plantele prea dese și parcelele cu istoric pot avea presiune înainte

Monitorizare

Monitorizarea trebuie făcută repetat, în zonele sensibile ale parcelei și pe organele plantei unde simptomele apar cel mai devreme.

Prevenire

Prevenirea combină rotația, materialul sănătos, igiena resturilor vegetale și monitorizarea atentă a parcelei.

Combatere

Intervențiile se aleg după diagnostic, prag de risc și recomandările locale privind produsele omologate.

Impact economic

Impactul economic depinde de cultura afectată, faza de dezvoltare, severitatea simptomelor și rapiditatea cu care problema este observată.

Concluzie

Citeste si: Rodie (/ro/cultura/rodie); Mană la rodie (/ro/boala/mana-la-rodie); Afide la rodie (/ro/daunator/afide-la-rodie); Trips la rodie (/ro/daunator/trips-la-rodie).

Ghiduri asociate

Culturi similare

Nu există încă suficiente culturi similare publicate pentru această pagină.

Culturi afectate

Boli asociate

Dăunători asociați

FAQ

1. Care este primul semn al făinării la rodie?

Apar pete albicioase, făinoase, pe frunze tinere, lăstari, flori și uneori fructe tinere. Primele semne pot fi discrete, deci se verifică zonele umbrite și țesuturile tinere.

2. Cu ce se poate confunda?

Se poate confunda cu pătări foliare, arsuri solare, acarieni, reziduuri, putregaiuri și stres hidric. Diagnosticul trebuie să urmărească poziția simptomelor, evoluția și prezența dăunătorilor sau a petelor necrotice.

3. Ce condiții favorizează atacul?

Riscul crește când există coroane dense, lăstari tineri, irigare neuniformă și spații protejate. Făinările pot evolua fără frunze permanent ude, dacă aerul este umed și stagnant.

4. Când se face monitorizarea?

Monitorizarea este importantă la lăstari noi, interiorul coroanei, frunze tinere și fructe în formare. Se verifică și focarele cunoscute, nu doar zonele ușor vizibile.

5. Ajută aerisirea?

Da. Aerisirea reduce microclimatul favorabil și face simptomele mai ușor de observat. Nu repară țesutul afectat, dar limitează infecțiile noi.

6. Pot folosi tratamente generale?

Nu fără verificare. Orice intervenție trebuie să fie omologată local pentru cultură, boală și fenofază. Nu se folosesc doze improvizate.

7. Când cer confirmare?

Când simptomele sunt mixte, apar pe organe comerciale sau decizia are cost important. Confirmarea evită confuzia cu alte boli ori stres abiotic.

8. Cum reduc riscul sezonul următor?

Notează focarele, corectează densitatea, gestionează resturile bolnave și revizuiește fertilizarea. Prevenția este mai eficientă decât intervenția târzie.

Surse

  • AGROVOC

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • EFSA

    European Food Safety Authority

  • EPPO

    European and Mediterranean Plant Protection Organization

  • European Commission

    European Commission

  • FAO

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • MADR Romania

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale