ADAgroDexEnciclopedie agricola

Boală

Făinare la rozmarin

Făinarea la rozmarin este o boală fungică a părților aeriene, vizibilă prin pete sau depuneri albicioase, făinoase, care se pot extinde pe frunze aciculare, lăstari tineri, vârfuri și plante dense. Importanța ei depinde de destinația culturii: frunze aromatice, ghivece comerciale

Imagine pentru Fainare La Rozmarin: Salvia rosmarinus (Rosmarin), Echter Mehltau, Golovinomyces biocellatus, Schlaghecken-1
Fainare La Rozmarin: Salvia rosmarinus (Rosmarin), Echter Mehltau, Golovinomyces biocellatus, Schlaghecken-1Credit imagine: Schlaghecken Josef / Wikimedia CommonsSursa imagine - CC BY 4.0

Descriere

Făinarea la rozmarin este o boală fungică a părților aeriene, vizibilă prin pete sau depuneri albicioase, făinoase, care se pot extinde pe frunze aciculare, lăstari tineri, vârfuri și plante dense. Importanța ei depinde de destinația culturii: frunze aromatice, ghivece comerciale

Agent patogen

Agentul patogen trebuie interpretat în funcție de cultura afectată, simptomele observate și confirmarea de specialitate atunci când diagnosticul este incert.

Culturi afectate

rozmarin

Simptome

Simptomul tipic este apariția unor pete albicioase sau cenușii, cu aspect de pulbere fină. La început pot fi izolate, apoi se unesc într un strat făinos. Țesuturile afectate devin uneori gălbui, bronzate, casante sau deformate. La infecții vechi, pulberea albă se reduce, iar zona rămâne brunificată sau uscată. La rozmarin, simptomele trebuie căutate pe frunze aciculare, lăstari tineri, vârfuri și plante dense. Țesuturile tinere sunt de obicei mai sensibile decât cele mature. Dacă apar puncte neg

Cum recunoști în teren

Verificarea în teren trebuie să combine aspectul simptomelor, poziția lor pe plantă și evoluția de la o observație la alta.

Ce poate fi confundat cu

Confuziile apar frecvent cu stresul climatic, carențele, arsuri de tratament sau alte boli cu simptome foliare asemănătoare.

Condiții favorizante

Condițiile favorabile includ lumină slabă, aer stagnant, ghivece apropiate, udare excesivă și plante mamă infectate. Făinările pot progresa în aer umed, chiar fără peliculă de apă pe frunză. Alternanța dintre nopți umede și zile blânde susține sporularea. Țesuturile fragede, creșterea vegetativă rapidă și densitatea mare sporesc riscul. Microclimatul local contează mai mult decât media meteorologică. Zonele umbrite, marginile protejate de vânt, plantele prea dese și parcelele cu istoric pot avea

Monitorizare

Monitorizarea trebuie făcută repetat, în zonele sensibile ale parcelei și pe organele plantei unde simptomele apar cel mai devreme.

Prevenire

Prevenirea combină rotația, materialul sănătos, igiena resturilor vegetale și monitorizarea atentă a parcelei.

Combatere

Intervențiile se aleg după diagnostic, prag de risc și recomandările locale privind produsele omologate.

Impact economic

Impactul economic depinde de cultura afectată, faza de dezvoltare, severitatea simptomelor și rapiditatea cu care problema este observată.

Concluzie

Citeste si: Rozmarin (/ro/cultura/rozmarin); Făinarea rozmarinului (/ro/boala/fainarea-rozmarinului); Putregaiul rădăcinilor la rozmarin (/ro/boala/putregaiul-radacinilor-la-rozmarin); Păianjenul roșu al rozmarinului (/ro/daunator/paianjenul-rosu-al-rozmarinului).

Ghiduri asociate

Culturi similare

Culturi afectate

Boli asociate

Dăunători asociați

FAQ

1. Care este primul semn al făinării la rozmarin?

Apar pete albicioase, făinoase, pe frunze aciculare, lăstari tineri, vârfuri și plante dense. Primele semne pot fi discrete, deci se verifică zonele umbrite și țesuturile tinere.

2. Cu ce se poate confunda?

Se poate confunda cu praf, săruri, acarieni, Botrytis, putreziri de rădăcină și arsuri. Diagnosticul trebuie să urmărească poziția simptomelor, evoluția și prezența dăunătorilor sau a petelor necrotice.

3. Ce condiții favorizează atacul?

Riscul crește când există lumină slabă, aer stagnant, ghivece apropiate, udare excesivă și plante mamă infectate. Făinările pot evolua fără frunze permanent ude, dacă aerul este umed și stagnant.

4. Când se face monitorizarea?

Monitorizarea este importantă la vârfuri tinere, interiorul tufei, plante din mijlocul lotului și ghivece slab aerisite. Se verifică și focarele cunoscute, nu doar zonele ușor vizibile.

5. Ajută aerisirea?

Da. Aerisirea reduce microclimatul favorabil și face simptomele mai ușor de observat. Nu repară țesutul afectat, dar limitează infecțiile noi.

6. Pot folosi tratamente generale?

Nu fără verificare. Orice intervenție trebuie să fie omologată local pentru cultură, boală și fenofază. Nu se folosesc doze improvizate.

7. Când cer confirmare?

Când simptomele sunt mixte, apar pe organe comerciale sau decizia are cost important. Confirmarea evită confuzia cu alte boli ori stres abiotic.

8. Cum reduc riscul sezonul următor?

Notează focarele, corectează densitatea, gestionează resturile bolnave și revizuiește fertilizarea. Prevenția este mai eficientă decât intervenția târzie.

Surse

  • AGROVOC

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • EFSA

    European Food Safety Authority

  • EPPO

    European and Mediterranean Plant Protection Organization

  • European Commission

    European Commission

  • FAO

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • MADR Romania

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale