ADAgroDexEnciclopedie agricola

Boală

Făinarea socului: simptome, prevenție și management integrat

Ghid editorial despre făinarea socului: simptome pe frunze tinere, lăstari, pețioluri, inflorescențe și fructe în formare, diferențiere de alte probleme și management integrat.

Imagine pentru Fainarea Socului: Erysiphe vanbruntiana var. sambuci-racemosae on European Elderberry - Sambucus sp. (30145508948)
Fainarea Socului: Erysiphe vanbruntiana var. sambuci-racemosae on European Elderberry - Sambucus sp. (30145508948)Credit imagine: Björn S... / Wikimedia CommonsSursa imagine - CC BY-SA 2.0

Descriere

Ghid editorial despre făinarea socului: simptome pe frunze tinere, lăstari, pețioluri, inflorescențe și fructe în formare, diferențiere de alte probleme și management integrat.

Agent patogen

Agentul patogen trebuie interpretat în funcție de cultura afectată, simptomele observate și confirmarea de specialitate atunci când diagnosticul este incert.

Culturi afectate

Nespecificat

Simptome

Simptomele încep prin pete mici, albicioase, cu aspect de făină, care se pot extinde și uni. Pe frunze, suprafața devine mat?, apoi gălbuie sau brunificat?. Pe pețioluri, lăstari ori tulpini tinere, depunerea poate fi discret?, dar arat? c? presiunea nu este limitat? la frunzele îmbătrânite. La soc, simptomele se urmăresc pe frunze tinere, lăstari, pețioluri, inflorescențe și fructe în formare. în atacuri vechi, stratul alb poate deveni cenușiu, iar țesutul afectat se usuc?. Făinarea activ? apar

Cum recunoști în teren

Verificarea în teren trebuie să combine aspectul simptomelor, poziția lor pe plantă și evoluția de la o observație la alta.

Ce poate fi confundat cu

Confuziile apar frecvent cu stresul climatic, carențele, arsuri de tratament sau alte boli cu simptome foliare asemănătoare.

Condiții favorizante

Făinarea este favorizat? de umiditate relativ? ridicat?, rou?, diferențe de temperatur? între zi și noapte și aerisire slab?. Spre deosebire de unele boli care cer frunze ude mult timp, făinarea poate evolua și când apa liber? lipsește, dac? aerul din coronament rămâne umed. De aceea culturile dese sau coroanele închise sunt mai sensibile. Riscul crește la soc când densitatea este mare, când plantele sunt foarte viguroase, când buruienile blocheaz? aerul și când monitorizarea începe târziu. Exce

Monitorizare

Monitorizarea trebuie făcută repetat, în zonele sensibile ale parcelei și pe organele plantei unde simptomele apar cel mai devreme.

Prevenire

Prevenirea combină rotația, materialul sănătos, igiena resturilor vegetale și monitorizarea atentă a parcelei.

Combatere

Intervențiile se aleg după diagnostic, prag de risc și recomandările locale privind produsele omologate.

Impact economic

Impactul economic depinde de cultura afectată, faza de dezvoltare, severitatea simptomelor și rapiditatea cu care problema este observată.

Concluzie

Citeste si: Soc (/ro/cultura/soc); Pătarea frunzelor la soc (/ro/boala/patarea-frunzelor-la-soc); Făinare la soc: simptome, diagnostic și management integrat (/ro/boala/fainare-la-soc); Păduchele socului (/ro/daunator/paduchele-socului).

Ghiduri asociate

Culturi similare

Culturi afectate

Boli asociate

Dăunători asociați

FAQ

1. Cum arat? făinarea socului?

Apare ca depunere albicioas?, făinoasă sau cenușie pe frunze și uneori pe tulpini, lăstari ori organe comerciale, în funcție de cultur?.

2. Se poate confunda cu praf?

Da. Praful nu se extinde pe țesut viu și este legat de vânt sau lucrări. Făinarea crește în vetre și revine pe frunze noi.

3. Ce condiții favorizeaz? boala?

Aerisirea slab?, umiditatea relativă ridicată, cultura deas?, excesul de vigoare, roua persistent? și monitorizarea întârziată.

4. Când monitorizez cel mai atent?

Când cultura se îndesește, după nopți umede și înaintea etapelor care influențează producția sau calitatea comercială.

5. Ce organe trebuie verificate?

Se verifică frunze tinere, lăstari, pețioluri, inflorescențe și fructe în formare. în plus, se controleaz? zonele ascunse unde aerul circulă greu.

6. Pot estima pierderea după aspect?

Nu în mod sigur. Impactul depinde de moment, severitate, soi, destinație și organele afectate. Nu se folosesc procente fără date locale.

7. Ce fac dac? simptomele sunt pe organe comerciale?

Se separ? lotul afectat, se documenteaz? simptomele și se cere confirmare locală înaintea unei decizii costisitoare.

8. Sunt suficiente măsurile culturale?

în multe situații reduc presiunea, mai ales dac? sunt aplicate devreme. Când riscul este ridicat, decizia se ia cu opțiuni omologate local.

9. Când cer ajutor specializată

Când simptomele sunt atipice, se suprapun cu alte boli sau dăunători, apar pe organe valoroase ori decizia are impact economic mare.

Surse

  • AGROVOC

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • EFSA

    European Food Safety Authority

  • EPPO

    European and Mediterranean Plant Protection Organization

  • European Commission

    European Commission

  • FAO

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • MADR Romania

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale