ADAgroDexEnciclopedie agricola

Boală

Mană la anghinare: simptome, prevenire și management integrat

Ghid editorial despre mana la anghinare: pete foliare, puf pe dosul frunzelor, risc pentru plantele cu rozetă densă și management integrat.

Mană la anghinare: Bremia lactucae cu simptom vizibil pe frunză Asteraceae.
Mană la anghinareCredit imagine: Björn Sothmann / iNaturalistSursa imagine - CC BY-SA

Descriere

Ghid editorial despre mana la anghinare: pete foliare, puf pe dosul frunzelor, risc pentru plantele cu rozetă densă și management integrat.

Agent patogen

Agentul patogen trebuie interpretat în funcție de cultura afectată, simptomele observate și confirmarea de specialitate atunci când diagnosticul este incert.

Culturi afectate

anghinare

Simptome

Pe frunze apar pete gălbui, palide sau brune, uneori neregulate. Țesutul poate părea ușor umed la început, apoi se usucă și se rupe. Petele pot fi mai vizibile pe frunzele tinere din zonele umede sau pe frunzele interioare care se usucă lent. Pe dosul frunzei, în dreptul petelor active, se poate observa puf fin albicios cenușiu. Acest semn se vede mai bine dimineața, după rouă sau după perioade de ploaie. Pe frunzele vechi, complet necrozate, puful poate lipsi, iar diagnosticul devine mai greu.

Cum recunoști în teren

Verificarea în teren trebuie să combine aspectul simptomelor, poziția lor pe plantă și evoluția de la o observație la alta.

Ce poate fi confundat cu

Confuziile apar frecvent cu stresul climatic, carențele, arsuri de tratament sau alte boli cu simptome foliare asemănătoare.

Condiții favorizante

Frunzele mari și cultura densă favorizează menținerea umidității. Ploile repetate, roua persistentă, ceața și irigarea pe frunze cresc riscul. În zonele unde plantele sunt protejate de vânt, uscarea este mai lentă. Distanțele prea mici, resturile vegetale acumulate și buruienile din jurul plantelor reduc aerisirea. Excesul de azot poate produce frunziș foarte bogat, care se usucă greu. În soluri cu drenaj slab, plantele stresate răspund mai greu la atac. În plantațiile perene, resturile de frunz

Monitorizare

Monitorizarea trebuie făcută repetat, în zonele sensibile ale parcelei și pe organele plantei unde simptomele apar cel mai devreme.

Prevenire

Prevenirea combină rotația, materialul sănătos, igiena resturilor vegetale și monitorizarea atentă a parcelei.

Combatere

Intervențiile se aleg după diagnostic, prag de risc și recomandările locale privind produsele omologate.

Impact economic

Impactul economic depinde de cultura afectată, faza de dezvoltare, severitatea simptomelor și rapiditatea cu care problema este observată.

Concluzie

Citeste si: Anghinare (/ro/cultura/anghinare); Făinare la anghinare: diagnostic, risc și management integrat (/ro/boala/fainare-la-anghinare); Afide la anghinare (/ro/daunator/afide-la-anghinare); Trips la anghinare (/ro/daunator/trips-la-anghinare).

Ghiduri asociate

Culturi similare

Culturi afectate

Boli asociate

Dăunători asociați

FAQ

1. Cum se vede mana la anghinare?

Ca pete foliare asociate, în condiții umede, cu puf fin pe dosul frunzei.

2. De ce este importantă rozetă densă?

Frunzele mari și apropiate păstrează umezeala, favorizând bolile foliare.

3. Poate afecta capitulele?

Poate afecta indirect prin slăbirea plantei, iar orice simptom pe bractee cere confirmare.

4. Cum o diferențiez de alternarioză?

Alternarioza are pete mai uscate, adesea brune; mana se susține prin puf pe dos și vreme umedă.

5. Ajută irigarea la bază?

Da. Reduce durata de udare a frunzelor și scade presiunea bolilor favorizate de umiditate.

6. Ce verific în monitorizare?

Frunzele interioare, dosul frunzelor, zonele joase, plantele dese și apropierea simptomelor de capitule.

7. Ce fac după recoltare?

Gestionează resturile bolnave și notează vetrele pentru tăieri și prevenire în sezonul următor.

8. Pot decide doar după aspectul petelor?

Nu. Este necesară verificarea dosului frunzei și, la nevoie, confirmare specializată.

9. Când cer specialist?

Când simptomele sunt mixte, apar pe capitule sau cultura are valoare comercială ridicată.

Surse

  • AGROVOC

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • EFSA

    European Food Safety Authority

  • EPPO

    European and Mediterranean Plant Protection Organization

  • European Commission

    European Commission

  • FAO

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • MADR Romania

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale