Boală
Mana la cătină albă: simptome posibile și diagnostic prudent
Mana la cătină albă este o boală de tip oomycet, diferită de făinare, care evoluează în special când frunzele rămân umede, aerul circulă greu și cultura are țesuturi tinere sensibile. Simptomele apar frecvent ca pete palide sau galbene pe frunze, urmate de puf fin pe fața inferio
Descriere
Mana la cătină albă este o boală de tip oomycet, diferită de făinare, care evoluează în special când frunzele rămân umede, aerul circulă greu și cultura are țesuturi tinere sensibile. Simptomele apar frecvent ca pete palide sau galbene pe frunze, urmate de puf fin pe fața inferio
Agent patogen
Agentul patogen trebuie interpretat în funcție de cultura afectată, simptomele observate și confirmarea de specialitate atunci când diagnosticul este incert.
Culturi afectate
catina-alba
Simptome
Primele simptome sunt pete palide, gălbui sau ușor clorotice, adesea delimitate de nervuri la speciile cu frunze late. În condiții umede, pe dosul frunzei poate apărea un puf albicios, cenușiu sau violaceu, mai vizibil dimineața. Pe măsură ce infecția avansează, petele devin brune, țesutul se usucă, iar frunzele pot cădea sau îmbătrâni prematur. La cătină albă, simptomele trebuie urmărite pe frunze tinere, lăstari, zone umbrite ale coroanei și plante tinere. În atacuri timpurii, plantele pot păr
Cum recunoști în teren
Verificarea în teren trebuie să combine aspectul simptomelor, poziția lor pe plantă și evoluția de la o observație la alta.
Ce poate fi confundat cu
Confuziile apar frecvent cu stresul climatic, carențele, arsuri de tratament sau alte boli cu simptome foliare asemănătoare.
Condiții favorizante
Condițiile favorabile includ coroane dense, irigare sau ploi prelungite, aerisire slabă în plantații tinere și material săditor neverificat. Mana are nevoie de perioade cu umiditate ridicată, rouă, ceață, ploi sau irigare care prelungește umezeala pe frunze. Temperaturile moderate și nopțile umede pot fi suficiente pentru apariția focarelor, mai ales în culturi dense. Microclimatul este decisiv. Zonele joase, marginile protejate de vânt, solurile care se usucă greu, plantele înghesuite și restur
Monitorizare
Monitorizarea trebuie făcută repetat, în zonele sensibile ale parcelei și pe organele plantei unde simptomele apar cel mai devreme.
Prevenire
Prevenirea combină rotația, materialul sănătos, igiena resturilor vegetale și monitorizarea atentă a parcelei.
Combatere
Intervențiile se aleg după diagnostic, prag de risc și recomandările locale privind produsele omologate.
Impact economic
Impactul economic depinde de cultura afectată, faza de dezvoltare, severitatea simptomelor și rapiditatea cu care problema este observată.
Concluzie
Citeste si: Cătină albă (/ro/cultura/catina-alba); Făinare la cătină albă (/ro/boala/fainare-la-catina-alba); Afide la cătină albă (/ro/daunator/afide-la-catina-alba); Trips la cătină albă (/ro/daunator/trips-la-catina-alba).
Ghiduri asociate
Culturi similare
Nu există încă suficiente culturi similare publicate pentru această pagină.
Culturi afectate
Boli asociate
Dăunători asociați
FAQ
1. Care este primul semn al manei la cătină albă?
De obicei apar pete palide sau gălbui pe frunze, iar pe dosul frunzei se poate vedea puf fin în perioade umede. La cătină albă, verificarea trebuie făcută pe frunze tinere, lăstari, zone umbrite ale coroanei și plante tinere.
2. Cum se deosebește mana de făinare?
Mana este favorizată de frunze ude și produce frecvent puf pe fața inferioară, în timp ce făinarea arată ca o pulbere albă pe suprafața frunzei și poate apărea fără apă liberă.
3. Cu ce alte probleme se poate confunda?
Se poate confunda cu pătări foliare, făinare, arsuri solare, acarieni, carențe, stres hidric și reziduuri. Dacă simptomele sunt mixte, vechi sau apar pe organe comerciale, este recomandată confirmarea de specialitate.
4. Ce condiții favorizează boala?
Riscul crește când există coroane dense, irigare sau ploi prelungite, aerisire slabă în plantații tinere și material săditor neverificat. Umezeala persistentă, aerul stagnant și țesuturile fragede sunt factori cheie.
5. Când monitorizez cel mai atent?
Monitorizarea se concentrează pe dosul frunzelor, lăstarii tineri, plantele de la marginea perdelelor și zonele cu umiditate persistentă. După ploi, rouă sau irigare, dosul frunzelor trebuie verificat rapid.
6. Ajută aerisirea culturii?
Da. Aerisirea reduce perioada de frunză udă și limitează microclimatul favorabil. Nu repară țesuturile deja afectate, dar reduce presiunea infecțiilor noi.
7. Pot folosi tratamente generale?
Nu fără verificare. Orice intervenție trebuie să fie omologată local pentru cultură, agent și fenofază. Nu se folosesc doze sau rețete improvizate.
8. Cum reduc riscul pentru sezonul următor?
Notează focarele, gestionează resturile bolnave, corectează densitatea și evită repetarea condițiilor care au menținut umezeala pe frunze.
Surse
- AGROVOC
Food and Agriculture Organization of the United Nations
- EFSA
European Food Safety Authority
- EPPO
European and Mediterranean Plant Protection Organization
- European Commission
European Commission
- FAO
Food and Agriculture Organization of the United Nations
- MADR Romania
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale