Boală
Făinare: simptome, diagnostic diferențial și combatere integrată
Făinarea este un grup de boli produse de fungi care formează depuneri albicioase, făinoase sau pâsloase pe frunze, lăstari, tulpini, flori sau fructe, în funcție de cultură. Fermierul vede de obicei pete albe superficiale, care se extind treptat și pot deveni cenușii sau brunific
Descriere
Făinarea este un grup de boli produse de fungi care formează depuneri albicioase, făinoase sau pâsloase pe frunze, lăstari, tulpini, flori sau fructe, în funcție de cultură. Fermierul vede de obicei pete albe superficiale, care se extind treptat și pot deveni cenușii sau brunific
Agent patogen
Agentul patogen trebuie interpretat în funcție de cultura afectată, simptomele observate și confirmarea de specialitate atunci când diagnosticul este incert.
Culturi afectate
Nespecificat
Simptome
Simptomul tipic este apariția unor pete albicioase, făinoase, pe suprafața frunzelor. La început pot fi mici, rotunde sau neregulate. Apoi se extind, se unesc și pot acoperi zone mari. Pe unele culturi, stratul apare mai întâi pe fața superioară a frunzei; pe altele poate fi vizibil pe dos, pe lăstari sau pe organe tinere. Pe măsură ce boala avansează, frunzele pot deveni gălbui, terne, deformate sau pot îmbătrâni prematur. Lăstarii tineri pot fi încetiniți, iar florile sau fructele pot fi depre
Cum recunoști în teren
Verificarea în teren trebuie să combine aspectul simptomelor, poziția lor pe plantă și evoluția de la o observație la alta.
Ce poate fi confundat cu
Confuziile apar frecvent cu stresul climatic, carențele, arsuri de tratament sau alte boli cu simptome foliare asemănătoare.
Condiții favorizante
Făinarea este favorizată de umiditate relativă ridicată, aer stagnant și temperaturi blânde. Spre deosebire de unele boli, nu are întotdeauna nevoie de frunză udă mult timp; nopțile umede și zilele calde pot fi suficiente. De aceea poate apărea și în perioade fără ploi abundente. Densitatea culturii contează. Lanurile, tufele sau coroanele prea dese păstrează microclimat favorabil și ascund primele simptome. Excesul de azot și creșterile fragede cresc sensibilitatea. Soiurile sensibile, plantele
Monitorizare
Monitorizarea trebuie făcută repetat, în zonele sensibile ale parcelei și pe organele plantei unde simptomele apar cel mai devreme.
Prevenire
Prevenirea combină rotația, materialul sănătos, igiena resturilor vegetale și monitorizarea atentă a parcelei.
Combatere
Intervențiile se aleg după diagnostic, prag de risc și recomandările locale privind produsele omologate.
Impact economic
Impactul economic depinde de cultura afectată, faza de dezvoltare, severitatea simptomelor și rapiditatea cu care problema este observată.
Concluzie
Citeste si: Grâu (/ro/cultura/grau); Castraveți (/ro/cultura/castraveti); Ardei (/ro/cultura/ardei); Orz (/ro/cultura/orz).
Galerie imagini
Ghiduri asociate
Culturi similare
Culturi afectate
Boli asociate
Dăunători asociați
FAQ
1. Cum recunosc făinarea?
Prin depuneri albicioase, făinoase sau pâsloase pe frunze, lăstari ori alte organe verzi, cu extindere în timp.
2. Se poate confunda cu praful?
Da. Praful nu crește pe țesut și nu deformează organele tinere. Făinarea evoluează și produce colonii active.
3. Are nevoie de ploaie?
Nu întotdeauna. Umiditatea relativă ridicată, nopțile umede și aerisirea slabă pot fi suficiente pentru dezvoltare.
4. Ce organe trebuie verificate?
Frunzele tinere, lăstarii, interiorul coronamentului și organele comerciale ale culturii respective.
5. Excesul de azot contează?
Da. Poate stimula creșteri fragede și dense, mai sensibile la făinare.
6. Frunzele afectate își revin?
Țesutul foarte afectat nu revine complet. Se urmărește protejarea frunzelor și organelor încă sănătoase.
7. Când cer confirmare?
Când simptomele sunt mixte, când apar pe organe comerciale sau când decizia de intervenție are cost important.
8. Tăierile și aerisirea ajută?
Da. Reduc microclimatul favorabil și fac monitorizarea mai ușoară.
9. Pot folosi aceeași strategie la toate culturile?
Nu. Principiile sunt comune, dar decizia trebuie adaptată culturii, soiului, fenofazei și omologărilor locale. În practică, cele mai utile observații sunt cele repetate în aceleași puncte ale parcelei. Dacă depunerea albicioasă apare pe țesuturi noi, presiunea este activă; dacă rămâne pe frunze vechi, decizia poate fi mai prudentă. Notează cultura, soiul și fenofaza, deoarece aceeași severitate vizuală poate avea consecințe diferite.
Surse
- AGROVOC
Food and Agriculture Organization of the United Nations
- EFSA
European Food Safety Authority
- EPPO
European and Mediterranean Plant Protection Organization
- European Commission
European Commission
- FAO
Food and Agriculture Organization of the United Nations
- MADR Romania
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale