ADAgroDexEnciclopedie agricola

Cultură

Mazărea (Pisum sativum) — Ghid complet pentru fermieri din România

Mazărea (Pisum sativum) este cea mai importantă leguminoasă de primăvară din România cultivată pe 60.000-80.000 hectare anual. Prezinta avantaje agronomice majore: maturizare timpurie (recoltare în iunie-iulie) eliberarea timpurie a terenului pentru culturile de toamnă fixarea azotului atmosferic (40-80 kg N/ha) și valoare furajeră ridicată. Mazărea proteică (pentru furaje) și mazărea de consum (boabe verzi sau conserve) sunt destinatii principale.

Imagine cu păstăi de mazăre pentru ghidul AgroDex despre cultura mazării
Mazăre - păstăi pe plantăCredit imagine: Forest & Kim StarrSursa imagine - CC BY 3.0

Pe scurt

Leguminoasă cultivată pentru boabe proteină și efect pozitiv asupra azotului din sol

Date esențiale

  • Categorie agronomică: Leguminoasă.
  • Perioadă principală: primăvară - vară.
  • Sol recomandat: sol fertil și bine drenat.
  • Relații fitosanitare urmărite: boli precum Antracnoză, Făinare, Putregaiul rădăcinilor, Viroze, Mana mazării, Ascochitoza mazării, Făinare la mazăre și dăunători precum Gărgărița mazării, Afide, Omida păstăilor, Trips, Păduchele negru al fasolei, Afide la mazăre.

Descriere generală

Mazăre este descrisă ca o cultură de interes pentru fermele din România, cu management adaptat zonei, rotației și nivelului de tehnologie disponibil.

Cerințe sol

Pentru Mazăre, cerințele de sol pornesc de la sol fertil și bine drenat. Sunt importante drenajul, structura și evitarea compactării.

Cerințe climă

Cerințele climatice trebuie evaluate prin temperatură, apă disponibilă și riscul de stres în fazele sensibile ale culturii.

Semănat / plantare

Semănatul sau plantarea se planifică după pregătirea terenului, temperatura solului și obiectivul de producție pentru grupa Leguminoasă.

Fertilizare

Fertilizarea se stabilește pe baza analizei solului, a consumului specific al culturii și a aportului culturilor precedente.

Irigare

Irigarea se gestionează gradual, urmărind evitarea stresului hidric, a băltirilor și a pierderilor de nutrienți.

Prevenție

Monitorizarea culturii trebuie să includă boli precum Antracnoză, Făinare, Putregaiul rădăcinilor, Viroze, Mana mazării, Ascochitoza mazării, Făinare la mazăre și dăunători precum Gărgărița mazării, Afide, Omida păstăilor, Trips, Păduchele negru al fasolei, Afide la mazăre.

Combatere integrată

Măsurile de protecție se aleg doar după identificarea problemei, pragul de risc și verificarea recomandărilor locale actuale.

Sfaturi practice

  • Verifică uniformitatea culturii după lucrările importante și după episoade de vreme extremă.
  • Păstrează observațiile din parcelă pentru comparații între sezoane.
  • Corelează fertilizarea și irigarea cu analiza solului și cu starea reală a plantelor.

Greșeli comune

  • Aplicarea acelorași lucrări indiferent de zonă, sol și vreme.
  • Amânarea monitorizării până când simptomele sunt deja extinse.
  • Confundarea stresului climatic cu o boală fără verificări suplimentare.

Când să acționezi

Acționează când apar simptome în creștere, atacuri vizibile sau stres care poate compromite fazele sensibile ale culturii.

Concluzie

Citeste si: Antracnoza: simptome, diagnostic diferențial și management integrat (/ro/boala/antracnoza); Făinare: simptome, risc și management integrat (/ro/boala/fainare); Putregaiul rădăcinilor (/ro/boala/putregaiul-radacinilor); Viroze: simptome, prevenire și management integrat (/ro/boala/viroze).

Galerie imagini

Imagine pentru Mazăre: Acyrthosiphon pisum 5006053
Mazăre - Acyrthosiphon pisum 5006053Imagine Wikimedia Commons pentru Mazăre. Credit: Art Cushman , USDA; Property of the Smithsonian Institution, Department of Entomology.Credit imagine: Art Cushman , USDA; Property of the Smithsonian Institution, Department of Entomology / Wikimedia CommonsSursa imagine - CC BY 3.0 US
Imagine pentru Mazăre: Pea Harvesting, near Itteringham - geograph.org.uk - 205565
Mazăre - Pea Harvesting, near Itteringham - geograph.org.uk - 205565Imagine Wikimedia Commons pentru Mazăre. Credit: Philip Halling.Credit imagine: Philip Halling / Wikimedia CommonsSursa imagine - CC BY-SA 2.0

Ghiduri asociate

Culturi similare

Boli asociate

Dăunători asociați

FAQ

Cand se seamana mazarea?

Mazarea se seamana cat mai devreme posibil dupa zvantarea solului de obicei 20 februarie - 20 martie. Rezista la ingheturi de -5 pana -8°C dupa rasarire.

Cum se combate Ascochyta la mazare?

Ascochyta complex la mazare se combate prin: samanta certificata tratament samanta cu thiram rotatie 4-5 ani fungicide cupreze sau clorotalonil la primele simptome in conditii de ploaie frecventa.

Ce rotatie este obligatorie pentru mazare?

Mazarea revine pe acelasi teren dupa minimum 4-5 ani. Nu se cultiva dupa alte leguminoase (fasole soia) sau floarea-soarelui. Premergătoarele bune sunt cerealele (grau porumb) si sfecla.

Cum se face inocularea mazarei?

Mazarea se inoculeaza cu Rhizobium leguminosarum pe terenuri unde nu a mai fost cultivata. Inoculul se aplica pe samanta umezita cu apa zaharata in ziua semantului. Nu se combina cu fungicide sau insecticide care ucid bacteria.

Ce densitate se recomanda la mazare?

Densitatea optima la mazarea de camp este 80-100 boabe germinabile per m² iar la mazarea de gradina 50-70 per m². Densitati mai mari favorizeaza culcarea la soiurile cu talie inalta.

Cum se combate gargaita mazarei?

Gargaita mazarei (Bruchus pisorum) se combate prin insecticide la inflorit (deltametrin lambda-cihalotrin) cand adultii depun oua pe pastai. Tratamentul este eficient numai in aceasta faza. Depozitarea la temperaturi sub 5°C inhiba dezvoltarea larvelor.

Cum se recunoaste mana mazarei?

Mana mazarei (Peronospora viciae) se recunoaste prin pete galbene-verzui difuze pe fata superioara a frunzelor si mucegai gri-violaceu pe fata inferioara. Frunzele afectate se ingalbenesc si cad prematur.

Care este esenșialul pentru cultura Mazare?

Mazarea se seamana cat mai devreme (20 feb - 20 martie) rezistând la ingheturi de -5°C. Principalele boli sunt Ascochyta complex si mana (Peronospora viciae). Rotatie obligatorie: minimum 4-5 ani.

Surse

  • AGROVOC

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • European Commission

    European Commission

  • FAO

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • MADR Romania

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale