ADAgroDexEnciclopedie agricola

Boală

Făinare la fasole: simptome, prevenire și management integrat

Informatii despre făinare la fasole, cu simptome, diagnostic diferențial, monitorizare și management integrat sigur.

Fainare la fasole: Erysiphe vignae on Phaseolus leaf
Fainare la fasole: imagine diagnostic/premiumCredit imagine: steviakiwi23 / iNaturalistSursa imagine - CC0

Descriere

Informatii despre făinare la fasole, cu simptome, diagnostic diferențial, monitorizare și management integrat sigur.

Agent patogen

Agentul patogen trebuie interpretat în funcție de cultura afectată, simptomele observate și confirmarea de specialitate atunci când diagnosticul este incert.

Culturi afectate

fasole

Simptome

Semnul principal este stratul albicios sau cenusiu cu aspect făinos. La inceput apar pete mici, apoi depunerile se pot uni. Pe unele culturi simptomul este mai vizibil pe fața superioară, iar pe altele apare mai clar pe dosul frunzei. De aceea se verifica ambele fețe ale frunzei. Pe masura ce boală avanseaza, tesutul din jur poate ingalbeni, se poate brunifica, se poate ondula sau poate cadea prematur. Frunzele afectate pot avea textura fragila și pot pierde luciul normal. Simptomele proaspete s

Cum recunoști în teren

Verificarea în teren trebuie să combine aspectul simptomelor, poziția lor pe plantă și evoluția de la o observație la alta.

Ce poate fi confundat cu

Confuziile apar frecvent cu stresul climatic, carențele, arsuri de tratament sau alte boli cu simptome foliare asemănătoare.

Condiții favorizante

Riscul creste în culturi dese, cu aerisire slabă, masă vegetală mare și zone umbrite. Făinarea nu are nevoie intotdeauna de frunză uda pentru mult timp. Umiditatea relativa ridicată, rouă și diferentele dintre zi și noapte pot fi suficiente pentru apariția vetrelor. Cresterea frageda este mai vulnerabila. Excesul de azot, irigarea necorelata cu vremea, stresul radacinilor și secetă pot slabi echilibrul plantei. Tehnologia trebuie sa urmareasca vigoare stabila, nu fortarea vegetatiei. Istoricul p

Monitorizare

Monitorizarea trebuie făcută repetat, în zonele sensibile ale parcelei și pe organele plantei unde simptomele apar cel mai devreme.

Prevenire

Prevenirea combină rotația, materialul sănătos, igiena resturilor vegetale și monitorizarea atentă a parcelei.

Combatere

Intervențiile se aleg după diagnostic, prag de risc și recomandările locale privind produsele omologate.

Impact economic

Impactul economic depinde de cultura afectată, faza de dezvoltare, severitatea simptomelor și rapiditatea cu care problema este observată.

Concluzie

Citeste si: Fasole (/ro/cultura/fasole); Antracnoza: simptome, diagnostic diferențial și management integrat (/ro/boala/antracnoza); Bacterioză: simptome, risc și management integrat (/ro/boala/bacterioza); Pătarea unghiulară (/ro/boala/patarea-unghiulara).

Ghiduri asociate

Culturi similare

Culturi afectate

Boli asociate

Dăunători asociați

FAQ

Cum recunosc făinarea în câmp?

Cauta depuneri albicioase sau cenușii, cu aspect de pulbere, pe frunze active. Verifica și dosul frunzei, apoi urmărește daca simptomele se extind pe creșteri noi.

Poate fi confundata cu praf sau reziduuri?

Da. Praful apare mai uniform și nu creste biologic de la o vizita la alta. Făinarea formeaza colonii, se extinde în vetre și poate fi insotita de îngălbenire.

Când este riscul mai mare?

Riscul creste în culturi dese, cu aerisire slabă, umiditate relativa ridicată, nopți umede și diferențe mari de temperatură între zi și noapte.

Trebuie verificata și fața inferioară a frunzei?

Da. La unele culturi, simptomele cele mai clare apar pe dosul frunzei, iar fața superioară arata doar îngălbenire sau decolorare difuza.

Este nevoie de laborator?

Nu pentru fiecare observație, dar laboratorul sau specialistul este util când simptomele se suprapun cu dăunători, carențe, fitotoxicitate sau când decizia are impact economic mare.

Pot estima pierderea dupa aspectul frunzelor?

Doar orientativ. Pierderea depinde de stadiul culturii, severitate, viteza de extindere și destinatia recoltei. Procentele exacte cer date locale.

Ce masuri preventive sunt cele mai importante?

Aerisirea buna, densitatea echilibrata, igienă culturală, fertilizarea moderata și irigarea corelata cu vremea sunt baza prevenirii.

Cum se formuleaza sigur combaterea?

Se porneste de la diagnostic și se folosesc numai masuri autorizate pentru cultură și problema respectiva, conform etichetei, timpului de pauză și sfatului local.

Surse

  • AGROVOC

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • EFSA

    European Food Safety Authority

  • EPPO

    European and Mediterranean Plant Protection Organization

  • European Commission

    European Commission

  • FAO

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • MADR Romania

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale